Follow by Email

luni, 21 octombrie 2013

Mi-a fost dor de un sentiment pe care nu știam că îl am

Am fost sâmbătă la Câmpeni. Nu pentru că am devenit un activist înfocat sau nu am ce face cu timpul meu liber, dar după protestul din Sibiu am simțit că există ceva real în toată mișcarea aceasta. Scriu acest articol pentru a-mi inaugura blogul, care nu va fi despre Roșia Montană, dar și pentru că simt că trebuie spus ce a fost acolo. Am înțeles că la televizor s-a vorbit despre extremiști, violențe și acte de manipulare. Un prieten care nu are nicio miză și absolut niciun interes în mișcarea socială, a fost șocat de dimensiunea minciunii și a tendinței de manipulare din presă. Mărturisesc, personal nici eu nu credeam, că se încearcă o viciere a realității și a opiniei publice, cel puțin nu la scala aceasta.
Nu dau vina pe reporteri, cred că sunt unelte, care ori nu au de ales, ori și-au vândut la rândul lor sufletul, în ambele cazuri îi compătimesc. La fel îi compătimesc pe guvernanții corupți evident și pe care îi regăsim în toată clasa politică fără discriminare, ei sunt doar niște bieți lacomi care nu înțeleg, că istoria și poporul nu îi va ierta. Sunt tot mai sigur că trebuie să ne trezim din amorțire. Am simțit la Câmpeni un fior adânc, o mândrie pe care nu am simțit-o nici o dată. Eu sunt din generația care nu a prins marile realizări, defilări, iar revoluția o știu doar prin filtrul și ochii unui copil de 6 ani. Acest fior se cheamă mândria de a fi român. Acesta este sentimentul pe care nu știam că îl am, pe care practic l-am descoperit. Eu nu vreau să vorbesc de naționalism extremist, nu sunt șovinist și cred că putem învăța unii de la alții, iar aici suntem toți în pericol. Cred că de asta le e frică lor, știu ei care, să nu ne dăm toți seama de minciuni și de puterea pe care o avem, de a schimba ceva. Știu că sunt privit ca un naiv de mulți, dar dacă am dreptate? Dacă de fapt cei care nu înțeleg își scuză pasivitatea și lipsa de atitudine prin cinism și încercări stereotipe de justificare? Eu cred că e păcat să ai așa o țară și să îți bați joc de ea. Eu cred că putem schimba ceva. Dar trebuie să ieșim în stradă, când e cazul. Când e bine, ieșim la grătar.

Eu vreau tură în natură, nu cianură. Vreau ca lumea să se informeze real, pentru că informațiile sunt la dispoziția oricui, vreau ca ea să știe adevărul. Vreau să nu se mai mulțumească, să privească lumea prin ochii altora , a reporterilor, ci să întrebe, să asculte și să discute, adevărul este acolo în stradă, trebuie doar să ai curajul și dorința de a afla. Sloganul meu preferat de la demonstrații este:
”Citiți, gândiți, nu vă lăsați mințiți” asta vor ”hipsterii extremiști”.
Vreau să vă las cu o melodie de-a lui Bobiță, care spune mai mult într-o melodie de cât unele televiziuni, vor spune în toată existența lor:


Aici aveți o mostră a hipsterilor extremiști, filmată de mine: