Follow by Email

vineri, 27 decembrie 2013

Nocrich - Ghijasa de Jos, alergare pe valea Hârtibaciului



Profit de o vizită la o familie din Nocrich împreuna cu ai mei, pentru a strecura, printre un grătar și un pahar de vin, un ”longrun” relaxant.
Zona valea Hârtibaciului este cunoscută pentru frumusețea sa cât și pentru abundența așezărilor cu origine săsească dar și a satelor pur românești . În acestea ocupația principală este creșterea animalelor, în general oi, vite dar și capre, pe lângă tradiționala îndeletnicire , agricultura.
Pornesc din Satul de origine al baronului de Brukenthal, urmând un drum de pământ, ce urca pe primul deal. De aici am urmat un drum de țară aproximativ 7km. Cât se vede cu ochii dealurile sunt ori pășunat , ori terenuri agricole. Deși suntem în plină iarnă, natura este destul de primitoare , soarele încălzește puternic dealurile, iar șoimii șorecari mă ghidează planând în fața mea. Undeva la mijlocul drumului niște garduri electrice înconjoară o fermă de  vite ”Angus”, vite rasă de vite celebră, pentru carnea sa gustoasă.

După aproximativ 45 de minute ajung în Ghijasa de Jos. Evident că în colanții mei mulați și împodobit cu culori stridente, atrag imediat atenția în micul sat, care pare izolat de civilizație. Încerc să vizitez mica Biserica Ortodoxă ce se află pe vârful dealului din mijlocul satului, dar constat că aceasta este încuiată.
Mă conving copii din sat să facem o întrecere, eu încerc să îmbin utilul cu plăcutul și le propun să ne întrecem până la fântâna satului, căci simțeam nevoia să mă hidratez. Evident ca micii alergători au dat tot din ei, ridicându-mi pulsul serios în goana pe ulițele satului. După ce fac câteva poze cu ei ma întorc încet spre Nocrich.
 La ieșirea din sat ma întâlnesc cu un domn ce avea în grijă o turmă de capre. Am povestit cu el scurt și am aflat ca fiul său are un restaurant renumit în Sibiu.
 Am continuat alergarea iar după 10km simt că îmi intru în ritm, ce mult mi-au lipsit aceste ”longrun”-uri. Timpul trece incredibil de repede, aproape că îmi pare rău că se termină. Pe drumul de întoarcere, sunt răsfățat cu priveliștea Făgărașilor, în zare . Ma reîntorc la familia gazdă unde mă așteaptă un grătar neaoș și un pahar de vin.
Închei alergarea de 16km cu un zâmbet pe buze și aștept cu nerăbdare următoarea alergare. Maine totuși cred ca dau o tura cu placa, mai schimbăm mișcarea.

PS: aici trackul